Școala și elevii cooperează: Consiliul Elevilor

sâmbătă, 1 martie 2025

1 martie - Ziua Mărțișorului

 



1 Martie, o zi cu o dublă semnificație: o sărbătoare a primăverii renăscute și un moment special dedicat tradiției mărțișorului, simbol al speranței și al bucuriei.

Mărțișorul: Un șnur împletit din fire de lână albă și roșie, oferit de bărbați femeilor dragi, simbolizând dragostea, aprecierea și respectul. Mărțișoarele pot fi simple sau elaborate, confecționate din diverse materiale: lână, mătase, argint, aur, pietre semiprețioase.

Obiceiuri și tradiții:

  • Oferirea mărțișorului: Bărbații oferă mărțișoare femeilor din familie, prietenelor, colegele de la birou, simbolizând gestul de a le aduce noroc și sănătate pe tot parcursul anului.
  • Purtarea mărțișorului: Se crede că mărțișorul trebuie purtat la gât timp de nouă zile, după care trebuie prins de un copac înflorit. Se spune că acest gest va aduce noroc și prosperitate.
  • Târguri de mărțișoare: Se organizează târguri unde meșteșugari își expun creațiile originale, oferind o varietate de mărțișoare tradiționale sau moderne.
  • Ateliere tematice: Se organizează ateliere pentru copii și adulți unde se pot confecționa mărțișoare handmade, oferind o experiență creativă și personală.
  • Urări de bine: Se transmit urări de bine cu ocazia zilei de 1 Martie, exprimând speranța pentru un an nou plin de bucurie și prosperitate.
  • Flori de primăvară: Ghioceii, brândușele, viorelele devin simboluri ale primăverii renăscute, oferind un plus de culoare și prospețime acestei zile speciale.

Semnificația culorilor:

  • Alb: Simbolizează puritatea, zăpada iernii care se topește și renașterea naturii.
  • Roșu: Simbolizează viața, sângele, dragostea și energia vitală a primăverii.

Mărțișorul – simbol al identității: Tradiția mărțișorului este un element important al culturii românești și un simbol al identității naționale. În 2009, UNESCO a inclus această tradiție în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității.

1 Martie este o zi specială care ne oferă prilejul de a celebra venirea primăverii, de a ne bucura de frumusețea naturii renăscute și de a dărui bucurie celor dragi prin gesturi simple și semnificative.



vineri, 24 ianuarie 2025

Unirea Principatelor Române

 


      Astăzi, 24 ianuarie 2025, se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, un eveniment definitoriu pentru formarea statului modern român. „Mica Unire” de la 1859 a fost un prim pas esențial spre unificarea completă a românilor, care avea să fie desăvârșită la 1 Decembrie 1918.
       Ziua de 24 ianuarie rămâne un simbol al voinței, al solidarității naționale și al conștientizării că împreună suntem mai puternici.
       Evenimentul care datează din 1859 a rămas în istoria românilor ca dată la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Evenimentul cunoscut și ca Mica Unire (Marea Adunare Națională a fost la data de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia) reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat unit.
       În iunie 1848, muntenii au adresat un memoriu Porții otomane în care își exprimau dorința „firească a românilor de a se reuni într-un singur stat” ("Istoria României în date", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
       Cu această ocazie, în întreaga țară au loc diverse manifestări cultural-istorice, cum ar fi parade, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor, expoziții și sesiuni de dansuri populare. Astfel, Mica Unire este un prilej de a celebra unitatea națională și de a adânci cunoașterea istoriei României.












miercuri, 15 ianuarie 2025

Ziua Culturii Naționale

 


              Mihai Eminescu, cel mai mare poet român din toate timpurile, ultimul mare romantic al poeziei europene, unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii universale, rămâne cel mai înalt reper al literaturii, culturii și spiritualității românești, un model moral intangibil, care a pus mai presus de orice, dincolo de orice conjuncturi politice, principiile și valorile etice, idealurile naționale și aspirațiile românilor. „Mihai Eminescu O Dell’Assoluto”/„Eminescu sau despre Absolut” este titlul unei cărți celebre despre marele Poet, scrise de autoarea italiană Rosa del Conte (1907-2011).

              Eminescu este geniul poetic care a înălțat poezia românească la rang de poezie universală, la o înălțime atinsă de puține literaturi și de puțini poeți, este cel care dat limbii române forma literară cea mai de preț descoperindu-i virtuțile stilistice și estetice și potențialul fabulos. Este cel care, ca jurnalist, a luptat neobosit, sacrificându-se, pentru drepturile românilor asupriți, pentru emanciparea conaționalilor săi, pentru istoria, pentru prezentul și viitorul țării în curs de modernizare, pentru idealul Unirii tuturor românilor. „Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie”, poem scris la numai 17 ani, rămâne o mărturie a unei iubiri frenetice, filtrate prin inspirația geniului, nestinse de vânturile potrivnice ale istoriei, ardentă în lumina viitorului pe care poetul îl întrezărea vizionar.































vineri, 20 decembrie 2024

joi, 5 decembrie 2024

Tabăra Richita

 


    Între 29 octombrie – 1 decembrie, elevii Școlii Gimnaziale ”Nicolae Vlad” Pucheni au participat la tabăra desfășurată la Centrul de activități Richita prin intermediul proiectului „Natura la clasă” inițiat de Fundaţia Conservation Carpathia. Prin intermediul activităților desfășurate, copiii au învățat lucruri noi despre natură, au făcut drumeții în aer liber, au înțeles ce înseamnă spiritul de echipă și au rămas cu amintiri de neuitat.

    Am întâlnit oameni minunați, care sfințesc acest loc magic cu disponibilitatea de a rupe bucăți din sufletul lor pentru a le dărui copiilor clipe de neuitat, clipe ancorate într-un prezent plin de provocări și bucurii neașteptate, clipe în care nici nu-ți dai seama cum iti depășești limitele de comunicare, de timiditate, de lucru în echipă contra cronometru și totul devine o comuniune de spirite libere și creative.

Richita – cel mai mare Centru de Activități și Explorarea Naturii din România 

Centrul de activități Richita oferă cele mai bune condiții pentru descoperirea lumii vii: activități pentru grupuri care pot explora natura chiar în pădurile protejate ale fundaţiei, nemijlocit, pe tot parcursul anului. Centrul Richita oferă toată infrastructura necesară de învățare la standarde înalte, în ciuda faptului că vorbim despre o clădire aflată în mijlocul pădurii.

Richita este o cabană de înaltă eficienţă energetică, reconstruită cu materiale naturale şi tehnologie proprie, bazată pe energie 100% regenerabilă. Asigură un mediu sănătos, confortabil, cu un impact minim asupra naturii. Întreaga clădire se bazează pe un sistem de ultimă generație de încălzire în perete. În izolarea clădirii au fost folosite în totalitate materiale cu fibră de lemn, lut și paie, iar acoperișul verde este acoperit cu iarbă naturală. Investiția totală pentru acest proiect a depășit 1 milion de euro și a fost finanțată de mai multe fundații.

„Educația este unul dintre pilonii cei mai importanți în dezvoltarea unor generații viitoare pregătite, în adevăratul sens al cuvântului, pentru o lume dezvoltată durabil. În acest sens, în cadrul proiectului LIFE Carpathia, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature, fundația împreună cu partenerii de la Pro Park vor desfășoară o serie de activități educaționale cu zeci de tineri din zona Munților Făgăraș. Astfel, cu ajutorul activităților dezvoltate în cadrul Centrului de la Richita, tinerii sunt mai aproape de natură, o vor „gusta” și vor întelege mai bine importanța conservării ei pentru o viață în armonie.”  - Barbara Promberger, director executiv al Fundației Conservation Carpathia.