5 Iunie: Ziua Învățătorului

 

      În fiecare an, pe 5 iunie, România sărbătorește Ziua Învățătorului, un prilej de a recunoaște și onora munca dedicată și eforturile neobosite ale celor care modelează mințile tinere și contribuie la formarea viitorului. Această zi este dedicată tuturor învățătorilor și profesorilor care, prin pasiunea lor pentru educație, inspiră și ghidează generații întregi de elevi.

    Cadrele didactice joacă un rol crucial în dezvoltarea personală și academică a fiecărui elev. Ei sunt mai mult decât simpli educatori; sunt mentori, ghizi și modele de urmat, căci educația de calitate este fundamentul unei societăți prospere și echitabile.

   Ziua Învățătorului pe 5 iunie este o ocazie importantă de a recunoaște și a onora munca valoroasă a celor care ne educă copiii și, implicit, ne modelează viitorul. Este un moment de reflecție asupra importanței educației și a rolului esențial pe care învățătorii îl joacă în societatea noastră. Prin susținerea și aprecierea dascălilor, putem contribui la construirea unui sistem educațional mai bun, care să ofere fiecărui copil șansa de a reuși în viață.

   Istoria Zilei Învățătorului este recentă și a fost instituită prin Legea nr. 289/2007, care stipulează că data de 5 iunie este dedicată recunoașterii rolului esențial pe care învățătorii și profesorii îl joacă în societate. Alegerea acestei date nu este întâmplătoare, ci are o semnificație specială: este ziua de naștere a marelui pedagog român Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului modern românesc.

   Gheorghe Lazăr (1779-1823) a fost o personalitate marcantă a culturii noastre și a avut o contribuție esențială în dezvoltarea sistemului educațional, fiind considerat unul dintre cei mai importanți pedagogi și reformatori ai educației din România. Prin viziunea și munca sa, Gheorghe Lazăr a pus bazele învățământului modern românesc, fiind un pionier al educației în limba română.

Ziua Internațională a Copilului .

 

        Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită anual pe 1 iunie și reprezintă un moment important la nivel global, dedicat conștientizării drepturilor și nevoilor copiilor. Această zi evidențiază necesitatea protejării copilăriei și garantării unui mediu sigur, sănătos și educativ, indispensabil pentru o dezvoltare armonioasă a celor mici. Nu este numai o sărbătoare a bucuriei și jocului, ci și un prilej de reflecție asupra responsabilității colective a societății de a sprijini și apăra drepturile copiilor.

Ziua Eroilor

 

       În ziua de 29 mai 2025 a fost sărbătorită Ziua Eroilor, fiind celebrată, în fiecare an, concomitent cu sărbătoarea creștină a Înălțării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paști, aducând în prim plan memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

Ziua Europei

 

    Data de 9 mai are o triplă semnificație simbolică pentru România, Ziua Independenței, când România devine stat independent, Ziua Victoriei, care marchează victoria puterilor aliate în fața Germaniei naziste și Ziua Europei.

Ziua Independenţei proclamată în 1877 

    Războiul româno-ruso-turc din anul 1877, denumit și Războiul de Independență, a dus la ruptura definitvă a țărilor române în raportul de vasalitate față de Imperiul Otoman. Armata Imperiului Rus, mult mai numeroasă, cu sprijinul militarilor români, reușesc să îi învingă pe turci. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe de la acea vreme, ține un discurs în Parlament în care spune că „suntem liberi, suntem o națiune de sine stătătoare”, aspect care confirmă cele subliniate mai sus. Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Deși cancelariile occidentale nu dau dovadă de prea mare încântare la aflare veștii independenței, odată cu semnarea Tratatului de Berlin, un an mai târziu, îi este recunscută implicarea militară în limitarea puterii Imperiului Otoman.

Victoria puterilor aliate în fața Germaniei naziste 

    La distanță de mai bine de jumătate de secol, pe data de 9 mai 1945, are loc capitularea celui de-al treilea Reich. Au semnat actul de capitulare Germania, prin generalul Alfred Jodl, Uniunea Sovietice, generalul-maior Ivan Susloparov şi SUA (foto dreapta), prin generalul Bedell Smith. Ziua Victoriei, care marchează finalul celui de-al Doilea Război Mondial, este serbată prin ample manifestări şi acum atât de ţările nordice, dar mai ales de Federaţia Rusă şi statele aflate sub influenţa ei.

Ziua Europei, cunoscută și sub numele de „Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai

    La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

    Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

  Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

   Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

1 martie - Ziua Mărțișorului

 

1 Martie, o zi cu o dublă semnificație: o sărbătoare a primăverii renăscute și un moment special dedicat tradiției mărțișorului, simbol al speranței și al bucuriei.

Mărțișorul: Un șnur împletit din fire de lână albă și roșie, oferit de bărbați femeilor dragi, simbolizând dragostea, aprecierea și respectul. Mărțișoarele pot fi simple sau elaborate, confecționate din diverse materiale: lână, mătase, argint, aur, pietre semiprețioase.

Obiceiuri și tradiții:

• Oferirea mărțișorului: Bărbații oferă mărțișoare femeilor din familie, prietenelor, colegele de la birou, simbolizând gestul de a le aduce noroc și sănătate pe tot parcursul anului.
• Purtarea mărțișorului: Se crede că mărțișorul trebuie purtat la gât timp de nouă zile, după care trebuie prins de un copac înflorit. Se spune că acest gest va aduce noroc și prosperitate.
• Târguri de mărțișoare: Se organizează târguri unde meșteșugari își expun creațiile originale, oferind o varietate de mărțișoare tradiționale sau moderne.
• Ateliere tematice: Se organizează ateliere pentru copii și adulți unde se pot confecționa mărțișoare handmade, oferind o experiență creativă și personală.
• Urări de bine: Se transmit urări de bine cu ocazia zilei de 1 Martie, exprimând speranța pentru un an nou plin de bucurie și prosperitate.
• Flori de primăvară: Ghioceii, brândușele, viorelele devin simboluri ale primăverii renăscute, oferind un plus de culoare și prospețime acestei zile speciale.

Semnificația culorilor:

• Alb: Simbolizează puritatea, zăpada iernii care se topește și renașterea naturii.
• Roșu: Simbolizează viața, sângele, dragostea și energia vitală a primăverii.

Mărțișorul – simbol al identității: Tradiția mărțișorului este un element important al culturii românești și un simbol al identității naționale. În 2009, UNESCO a inclus această tradiție în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității.

1 Martie este o zi specială care ne oferă prilejul de a celebra venirea primăverii, de a ne bucura de frumusețea naturii renăscute și de a dărui bucurie celor dragi prin gesturi simple și semnificative.

Unirea Principatelor Române

 

      Astăzi, 24 ianuarie 2025, se împlinesc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, un eveniment definitoriu pentru formarea statului modern român. „Mica Unire” de la 1859 a fost un prim pas esențial spre unificarea completă a românilor, care avea să fie desăvârșită la 1 Decembrie 1918.
       Ziua de 24 ianuarie rămâne un simbol al voinței, al solidarității naționale și al conștientizării că împreună suntem mai puternici.
       Evenimentul care datează din 1859 a rămas în istoria românilor ca dată la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Evenimentul cunoscut și ca Mica Unire (Marea Adunare Națională a fost la data de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia) reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat unit.
       În iunie 1848, muntenii au adresat un memoriu Porții otomane în care își exprimau dorința „firească a românilor de a se reuni într-un singur stat” ("Istoria României în date", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
       Cu această ocazie, în întreaga țară au loc diverse manifestări cultural-istorice, cum ar fi parade, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor, expoziții și sesiuni de dansuri populare. Astfel, Mica Unire este un prilej de a celebra unitatea națională și de a adânci cunoașterea istoriei României.

Ziua Culturii Naționale

 

              Mihai Eminescu, cel mai mare poet român din toate timpurile, ultimul mare romantic al poeziei europene, unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii universale, rămâne cel mai înalt reper al literaturii, culturii și spiritualității românești, un model moral intangibil, care a pus mai presus de orice, dincolo de orice conjuncturi politice, principiile și valorile etice, idealurile naționale și aspirațiile românilor. „Mihai Eminescu O Dell’Assoluto”/„Eminescu sau despre Absolut” este titlul unei cărți celebre despre marele Poet, scrise de autoarea italiană Rosa del Conte (1907-2011).

              Eminescu este geniul poetic care a înălțat poezia românească la rang de poezie universală, la o înălțime atinsă de puține literaturi și de puțini poeți, este cel care dat limbii române forma literară cea mai de preț descoperindu-i virtuțile stilistice și estetice și potențialul fabulos. Este cel care, ca jurnalist, a luptat neobosit, sacrificându-se, pentru drepturile românilor asupriți, pentru emanciparea conaționalilor săi, pentru istoria, pentru prezentul și viitorul țării în curs de modernizare, pentru idealul Unirii tuturor românilor. „Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie”, poem scris la numai 17 ani, rămâne o mărturie a unei iubiri frenetice, filtrate prin inspirația geniului, nestinse de vânturile potrivnice ale istoriei, ardentă în lumina viitorului pe care poetul îl întrezărea vizionar.