Din 1994, în data de 5
octombrie, în întreaga lume se sărbătorește World
Teachers’ Day (Ziua Mondială a Profesorilor). Din
păcate, în România sărbătoarea a fost depersonalizată, numindu-se Ziua
Mondială a Educației, trecându-se astfel în plan secund rolul factorului
uman în procesul educațional.
Dată extrem de importantă în calendarul
Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, 5 octombrie
readuce în atenția opiniei publice rolul covârșitor al profesorilor pentru
orice societate. În anul 2020, tema aleasă de UNESCO pentru
această sărbătoare este una adaptată situației generate de pandemie:
„Profesorii: lideri pe timp de criză, reinventând viitorul”. Nu este o
exagerare să spunem că lumea se află la o răscruce de drumuri și, acum mai mult
ca oricând, trebuie subliniate contribuțiile pe care profesorii le-au adus
pentru a proteja dreptul la educație, pentru a redeschide școlile, pentru a
oferi învățare la distanță, pentru a sprijini populațiile vulnerabile și
pentru a se asigura că lacunele de învățare au fost atenuate.
Familia și școala
Familia și școala sunt principalele
medii în care copilul crește, învață, se formează. Aici se pun bazele formarii
personalității, echilibrului emoțional și premisele realizărilor sale de mai
târziu.
Educaţia se formează în primul rând în
familie. Aici copilul învaţă să spună adevărul, să fie cinstit, să aprecieze
frumosul, să respecte munca şi să se achite de responsabilităţi. Pe bună
dreptate, în limbaj popular se spune despre cineva că „are (sau n-are) cei
şapte ani de-acasă”, pentru că aceştia sunt cruciali pentru tot restul vieţii.
Dar și rolul școlii în viața oricărui
copil este foarte important. Educatorii, învățătorii și profesorii îi formează
personalitatea și îi asigură nivelul de educație de care are nevoie pentru a
putea supraviețui cerințelor concrete ale vieții. Evident, nu oricine poate
îmbrăţişa cariera didactică. Profesorul trebuie să fie un îndrumător și un
sfătuitor al elevilor, trebuie să știe să declanșeze și să întrețină interesul,
curiozitatea și dorința lor pentru activitatea de învățare. Competența, ținuta
morală și intelectuală, tactul pedagogic – toate acestea îl definesc. Tolstoi
spunea: “Când învăţătorul reuneşte în inima sa dragostea de profesiune şi
dragostea de elevi, putem spune că este un învăţător desăvârşit.”
Recunoștință și dragoste
Să ne amintim deci astăzi, 5 octombrie,
de cei care ne-au ajutat să pășim pe drumul formării noastre – educatori,
învățători, profesori. Să le mulțumim și să le fim recunoscători pentru munca
și dăruirea cu care ne-au ajutat să devenim oameni cu adevărat.
Educația nu ar trebui să aibă o zi anume în care să fie celebrată, ci ar trebui sărbătorită zilnic, pentru că doar ea este cea care ne pregătește pentru viață, ea ne garantează reușita într-o lume bazată pe o permanentă competiție cu noi înșine și cu ceilalți. Educația reprezintă fundamentul unei societăți durabile, baza de la care se începe clădirea migăloasă și trudnică a caracterului și a personalității fiecăruia dintre noi.
Și cum altfel am intra în posesia acestei comori spirituale, dacă nu prin intermediul profesorului, făuritorului de sentimente și de caractere, artistului care dă culoare sufletului nostru, deschizătorului de drumuri și de idealuri. Lui îi datorăm ceea ce suntem azi, ceea ce vom fi mâine și doar lui trebuie să-i mulțumim pentru paginile frumos caligrafiate din cartea vieții noastre. El ne-a învățat să ne adăpăm de la izvorul cunoașterii, el ne-a deslușit tainele universului și a crezut în noi, intuind talente și calități ce zăceau ascunse în interiorul ființei noastre, așteptând să fie revelate și valorificate. La mulți ani, stimați dascăli cu sufletele sfâșiate de atâtea generații, cărora le-ați dăruit lumina cunoașterii, din flacăra pasiunii pentru educație!
Dacă-ţi iubeşti copilul, arat-o prin educaţia ce i-o oferi.
Referitor la
actul educaţiei, Sfântul Ioan Gură de Aur mărturiseşte că „nu este o artă mai mare ca aceasta”. „Dacă-ţi
iubeşti copilul, arat-o prin educaţia ce i-o oferi”, îndeamnă
Sfântul Ioan precizând, de asemenea, că „un
tânăr de a cărui educaţie nu te ocupi este ca un pământ înţelenit pe care cresc
mulţi spini”.
Sfântul Ioan
Gură de Aur spune: „Trebuie deci să-i
şi educăm pe copiii noştri, fiindcă astfel vor putea să-L cunoască mai bine pe
Dumnezeu. Fără învăţătură vor fi ca animalele, care sunt lipsite de cuget.
Omul, care a fost înzestrat cu cuget, trebuie să fie şi înţelept, aşa cum l-a
făcut dintru început Dumnezeu. Fără înţelepciune el este o piatră preţioasă
afundată în mocirlă, este corabie fără cârmă şi fără echipaj, care înaintează
pe marea vieţii necârmuită, la întâmplare. De aceea un înţelept a spus: «Omul
neşcolit priveşte, dar nu vede». I se pare că vede, dar este orb, fiindcă nu
are cunoaştere, şi îndeosebi cunoaşterea adevărurilor şi a dogmelor credinţei –
ce este sufletul, cerul, Dumnezeu Cel în trei Ipostasuri, învierea, botezul,
îngerii, Sfânta Liturghie, preoţia etc”.
Educația ar trebui să fie prioritatea fundamentală a
oricărei societăți.
De Ziua
Educaţiei, pe 5 octombrie, anul acesta, ca şi în alţi ani, instituţia noastră a
organizat activităţi specifice pentru a marca valoarea inestimabilă pe care
educația o are pentru fiecare dintre noi.











Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu