24 februarie – DRAGOBETE: Sărbătoarea iubirii la români

 

Când și ce sărbătorim de Dragobete?

Dragobetele este o sărbătoare cu tradiții vechi și semnificații adânci în cultura româneasca, cunoscută ca și festivitatea iubirii la români și se sărbătorește în data de 24 februarie. 

Dragobete este o tradiție străveche românească ce prevestește începutul primăverii și renașterea naturii. În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului 20, Dragobete era sărbătorit la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile și mituri”. Mai este cunoscut și faptul că sărbătoarea era specifică zonei de sud a țării și cunoscută și sub numele de „Logodna păsărilor” - ziua în care acestea se împerecheau și își făceau cuib. Această logodnă a păsărilor a fost adoptată simbolic în lumea satului care considera că fetele și băieții trebuie să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiți pe parcursul întregului an.

Ziua lui Dragobete, zeul tinereții, al veseliei și al iubirii în mitologia românească se suprapune în calendarul creștin-ortodox, cu „Întâia si a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul”            

                     

Cine a fost Dragobete?

Legendele spun că Dragobete este fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș și năvalnic, reprezentând în opoziție cu aceasta principiul pozitiv. Dragobete este zeul tinereții, al veseliei și al iubirii din Panteonului autohton. 

Etimologia cuvântului Dragobete:

Anumiți filologi susțin că numele Dragobete are la bază două cuvinte vechi slave „dragu” și „biti”, care s-ar transpune prin expresia „a fi drag”.  Însă alți filologi apreciază că provine din cuvintele dacice „trago” - tap (mai târziu devenit „drago”) și „bete” - picioare. 

Există și ipoteza că Dragobetele se poate traduce prin „chipul frumos din casa lui Dumnezeu, tânărul frumos, ales”, de la cuvintele dacice „drag”, ce semnifică „chip frumos”, „chip de lumină” și „betel”- „casa lui Dumnezeu”.   

               

Care sunt tradițiile de Dragobete?

În această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcați în straie frumoase obișnuiau să se strângă în păduri și să culeagă cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună și cântece, cu un fel de joc numit „zburătorit”. La prânz, fetele porneau în fugă către sat, iar băieții le fugăreau, încercând să le prindă și să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc și sărutul considerat echivalent al logodnei, dar și al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunțată comunității satului și membrilor familiei.

Similar cu Boboteaza, în anumite zone ale țării: tinerele fecioare își pot afla ursitul în noaptea de Dragobete dacă își pun sub pernă busuioc sfințit.

Superstiții de Dragobete:

• Dacă în ziua de Dragobete cineva aude o pupăză, atunci va fi harnic pe tot parcursul anului;

• Dacă plouă de Dragobete, înseamnă ca va urma o primăvară frumoasă;

• Ca sa nu-ți meargă prost tot anul, nu trebuie sub nicio formă să te cerți cu cineva în ziua de Dragobete.