Când și ce sărbătorim de Dragobete?
Dragobetele este o sărbătoare cu tradiții
vechi și semnificații adânci în cultura româneasca, cunoscută ca și festivitatea
iubirii la români și se sărbătorește în data de 24 februarie.
Dragobete este o tradiție străveche
românească ce prevestește începutul primăverii și renașterea naturii. În lumea
satului românesc, până la jumătatea secolului 20, Dragobete era sărbătorit
la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie, potrivit cercetătorului Ion
Ghinoiu, autorul volumului „Zile și mituri”. Mai este cunoscut și faptul că
sărbătoarea era specifică zonei de sud a țării și cunoscută și sub numele de
„Logodna păsărilor” - ziua în care acestea se împerecheau și își făceau cuib.
Această logodnă a păsărilor a fost adoptată simbolic în lumea satului care
considera că fetele și băieții trebuie să se întâlnească pentru a fi
îndrăgostiți pe parcursul întregului an.
Ziua lui Dragobete, zeul tinereții, al veseliei și al iubirii în mitologia românească se suprapune în calendarul creștin-ortodox, cu „Întâia si a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul”
Cine a fost Dragobete?
Legendele spun că Dragobete este
fiul Babei Dochia, un tânăr chipeș și năvalnic, reprezentând în opoziție cu
aceasta principiul pozitiv. Dragobete este zeul tinereții, al veseliei și al
iubirii din Panteonului autohton.
Etimologia cuvântului Dragobete:
Anumiți filologi susțin că numele Dragobete are
la bază două cuvinte vechi slave „dragu” și „biti”, care s-ar transpune prin
expresia „a fi drag”. Însă alți filologi apreciază că provine din
cuvintele dacice „trago” - tap (mai târziu devenit „drago”) și „bete” -
picioare.
Există și ipoteza că Dragobetele se poate traduce prin „chipul frumos din casa lui Dumnezeu, tânărul frumos, ales”, de la cuvintele dacice „drag”, ce semnifică „chip frumos”, „chip de lumină” și „betel”- „casa lui Dumnezeu”.
Care sunt tradițiile de Dragobete?
În această zi de mare sărbătoare, tinerii
îmbrăcați în straie frumoase obișnuiau să se strângă în păduri și să culeagă
cele dintâi flori ale primăverii. Culesul florilor se continua cu voie bună și
cântece, cu un fel de joc numit „zburătorit”. La prânz, fetele porneau în
fugă către sat, iar băieții le fugăreau, încercând să le prindă și să le dea un
sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având
loc și sărutul considerat echivalent al logodnei, dar și al începutului iubirii
între cei doi. Înspre seara, logodna urma să fie anunțată comunității satului
și membrilor familiei.
Similar cu Boboteaza, în anumite zone ale
țării: tinerele fecioare își pot afla ursitul în noaptea de Dragobete dacă
își pun sub pernă busuioc sfințit.
Superstiții de Dragobete:
- Dacă în ziua de Dragobete
cineva aude o pupăză, atunci va fi harnic pe tot parcursul anului;
- Dacă plouă de Dragobete,
înseamnă ca va urma o primăvară frumoasă;
- Ca sa nu-ți meargă prost tot anul, nu trebuie sub nicio formă să te cerți cu cineva în ziua de Dragobete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu